Seguici su
Cerca Cerca nel sito

Sos telàrgios

Sos telàrgios

Sos telàrgios

In s'ìsula benint impreados duos tipos de telàrgios, cuddu verticale e cuddu oritzontale. S'atribuit un'orìgine prus arcàica a cuddu verticale, fintzas in virtude de s'istrutura sua in manera estrema simpre, ma non faghet a esclùdere chi telàrgios orizontales prus elementares respetu a cuddos traditzionales cun pedaliera e grupu de licci, su cale impreu est totora vitale, esserent coevi a cuddu verticale.

Cales chi siant sas orìgines issoro su telàrgiu orizontale est difùndidu in totu s'ìsula finas a sos primos deghènnios de su Noighentos mentras su telàrgiu verticale, chi deviat tènnere una difusione meda de prus estèndida, est a su presente in impreu petzi in unos cantos tzentros de sa Barbagia e de su Goceano, zonas in sas cales est comente si siat presente fintzas su telàrgiu orizontale subra de su cale si realizant manufatos tèssiles de diferente gènere.

Telàrgiu orizontale
Su telàrgiu orizontale traditzionale ("teláriu, telárzu, telárgu"), in linna, est costituidu dae duos graes cavalletti parallelos chi fungono de suportu pro sas alas mòbiles postas de rugradis: unu subbio anteriore, naradu "subbio de su tessutu", e unu posteriore naradu "subbio de ordidu". Sos filos chi costituint l'ordidu benint tirados intre sos duos subbi colende a traessu de unu pettine de canna o metallu collocadu in positzione mediana respetu a sos subbi, paris cun su grupu de sas cannas de sos licci collegados, mediante cordelle, a sa pedaliera chi benit ancorada a su pamentu. Sos cavalletti devent èssere in manera perfeta parallelos e totu s'istrutura tzentrale devet èssere posta a àngulu retu respetu a sos cavalletti pro evitare irregularidade de su tessutu.
Sa tessidora òperat subra de s'ordidu tesu in positzione orizontale, sèida subra de un'asse postu in manera parallela a su subbio anteriore, subra de su cale benit bia bia imboligadu su tessutu prodùidu, afilende sa spola e agende subra de sos pedales chi pesant s'unu o s'àteru grupu de licci in base a sa tècnica de tessidura chi si cheret realizare, pro sa cale at a èssere fintzas istadu ammaniadu preventivamente l'ordidu. Sa larghesa mèdia de sos tessutos prodùidos subra de custu tipu de telàrgiu andat in unu mìnimu de 50 a unu màssimu de 75 cm. Sos manufatos de grandu dimensiones sunt resurtadu de s'unione de prus telos.
Sa tessidura acontesset introduende sa spola chi porrida sa trama a traessu de sos filos de s'ordidu. Custu rendet su traballu lestru meda si si produent tèssidos lados a tramas lantzadas. Pro otènnere particulares efetos decorativos sas tramas ornamentales suplementares podent èssere introduidas diretamente cun sas manos, mediante grussos agos o imboligadas in piticas spolette.
Subra de su telàrgiu orizontale podent èssere realizados telos de orbace, tele e tessutos spigati pro sos pannos personales e de sa domo, telos pro sa panificazione, pro sacos, pro bisacce. Subra de su matessi telàrgiu benint fintzas realizados grandu ala de sos manufatos prus nòdidos de sa traditzione sarda: bisacce ("bertulas"), arreos pro boes e caddos ("collànas") copricassa ("coberibancu") e cugugiadas ("mantas, fanugas") caraterizados dae cumplessas decoraduras polìcromas realizadas subra de fundos de diferente gènere cun sa tècnica de sas tramas lantzadas ("a lìtsus, a briàli, a mos'tene pèi"), a eritzu o a trigos ("a pibiònis, a rànu"), a cara de trama ("un'indente"), a tramas subrapostas ("a bàgas, a làuru, a punt'e agu").
Sos motivos decorativos subra de sos manufatos prus cumplessos sunt sos prus vàrios e rifletent e torrant a interpretare sos motivos iconogràficos pròpios de sas culturas succedutesi in s'ìsula. S'elencu de sos motivos decorativos e de sas cumbinatziones issoro est ampru meda e in medas casos si nd'est pèrdidu su significadu: motivos geomètricos acchidados a motivos antropomorfos, zoomorfos, fitomorfi , motivos religiosos e aràldicos.

Telàrgiu verticale
Su telàrgiu verticale ("teláriu, telárzu") est costituidu dae duos montanti verticales fissados intre pamentu e bòveda, postos intre issos a sa distàntzia de belle 2 m. Intre sos duos montanti benint fissados duos assos mòbiles: cuddu superiore chi costituit su subbio de ordidu e cuddu inferiore chi costituit su subbio de su tessutu. L'ordidu benit imboligadu subra de s'asse superiore e duncas tiradu subra de cuddu inferiore; duas cannas e un'asse cun un'òrdine de licci, postos in positzione mediana, regulant s'abertura de su passu intre sos filos paris e dìspares de s'ordidu pro permìtere s'insertada de sa trama. Custa benit aviada cara a su bassu cun una pesada de grussu punteruolo de ossu e in fines adobbada cun unu grae pettine in linna finas a serrare e cuare de su totu sos filos de s'ordidu.
Su telàrgiu verticale traditzionale est costruidu de su totu in linna, mentras in esemplares reghentes unas cantas alas istruturales sunt fatas in ferru e vària fintzas sa larghesa cumplessiva de su telàrgiu.
Subra de su telàrgiu verticale, chi cunsentit limitadas variatziones tècnicas, si produiant mannas cugugiadas polìcromas, calicunu tipu de bèrtula e unu particulare tapete fùnebre naradu "tapinu e mortu", sa cale produtzione est sessada in sos primos annos de su Noighentos. Sa produtzione atuale tenet rifunzionalizzato sas cugugiadas in tapetes adatende·nde sas dimensiones a custa fine. Sos colores vivacissimi de su passadu sunt istados sostituidos dae tonalidade smorzate e su matessi aparatu decorativu est istadu modificadu e in manera sustantziale semplificadu pro l'adatare a su gustu de su cumandu perdende, in medas casos, sas peculiaridades locales.

Aggiornamento

6/9/2023 - 01:09

Commenti

Scrivi un commento

Invia