Sardegna Cultura
Logo Regione Autonoma della Sardegna

S' Italianu

S'influèntzia italiana at a èssere atziva a pustis de su 1718, cando sa Sardigna est passada a is Piemontesos e de sighidu est bènnida a fàghere parte de s'Istadu italianu o, mègius, de su grupu unitàriu, dae su puntu de bista petzi polìticu e amministrativu, de s'"Itàlia de is natziones".

In particulare, s'abertura a su Continente pro more de s'esperièntzia de is duas gherras mondiales, su servìtziu militare obligatòriu (fatu a s'ispissu in casermas continentales), su de àere fraigadu una retza istradale chi at belle annuddadu s'isolamentu antigu de is zonas tzentrales, su de àere frecuentadu semper prus is iscolas e s'ispaniamentu mannu in su territòriu de is mèdios de informatzione natzionales, sunt totu acadessimentos chi ant fatu a manera chi s'italianu esseret connotu dae totus. Difatis oe est s'italianu, e non su sardu, sa limba materna de giòvanos medas. Is mèdios massivos (mescamente sa televisione) ant fatu su restu. Su resurtadu si podet resùmere in unu contributu lessicale dae Terramanna chi creschet semper finas in cussos chi faeddant sa limba de identidade istòrica de s'ìsula. Pro more de su cuntatu cun s'italianu, su lèssicu sardu s'est arrichidu a manera ampra, mentras sa sintassi at aguantadu de prus. Antis, sa sintassi de sa limba mama sarda at influentzadu meda cudda de s'italianu faeddadu in s'ìsula, boghende a campu su chi si mentovat "italiano regionale di Sardegna". In ogni casu, est istada pròpriu s'isparghidura de s'italianu in is classes populares, e su de si sostituire a manera progressiva a is variedades de sa limba sarda, a cajonare un'interessu majore de tutela de sa limba dae banda de intelletuales, cumentzende dae is annos Setanta de su sèculu passadu.

© 2018  Regione Autonoma della Sardegna