Mauro Manca, S'umbra de su mare in su muntrigu, 1957

Màuru Manca

In sa dialètica intre traditzione e annoamentu, bìvida cun intensidade manna dae sa cultura sarda de su segundu pustisgherra, sa personalidade chi giogat unu ruolu crae in su campu de sa pintura est cussa de Màuru Manca (Casteddu 1013-Tàtari 1969). chi aiat tènnidu annestru in su clima de su tonalismu romanu de sos annos trinta.
In sa dialètica intre traditzione e annoamentu, bìvida cun intensidade manna dae sa cultura sarda de su segundu pustisgherra, sa personalidade chi giogat unu ruolu crae in su campu de sa pintura est cussa de Màuru Manca (Casteddu 1013-Tàtari 1969).
Tènnidu annestru in su clima de su tonalismu romanu de sos annos trinta, Manca colat bona parte de sa bida sua in sa capitale, ma contòniat in s'ìsula a fitianu e mantenet cuntatos fortes cun s'ambiente artìsticu suo, tenende su ruolu de s'araldu de sas punnas de avanguàrdia, mirende a impitzinnare unu cuntestu ligadu a manera tostorruda a sa traditzione figurativa.
Su percursu cosa sua, variegadu meda, moet dae s'iscola romana de Scipione e Mafai e acollit a pustis influèntzias dechirichianas, ispuntos surrealistas, geometrias neocubistas; colat duncas a sa revisitatzione in crae "nuràgica" de su mediterraneismu picassianu, pro lòmpere a su matèricu informale chi at a èssere sa tara definitiva.
Cultu, eclèticu, lughente, Manca non cumpartzit su credu modernista de sa forma comente valore autònomu, ma pensat a s'arte comente veìcolu de un'eredade antzestrale che fundalàgia in sa profundidade de sa psiche. Custu, paris a su cumportamentu nòmade chi lu giughet a giumpare sos istiles, nde faghet de issu una casta de postmodernu "ante litteram".
Dotadu de una comunicativa forte e de unu grandu ammaju, divenit unu puntu de riferimentu pro sos collegas sardos. Torradu a Tàtari in su 1959 pro bi ghiare s'Istitutu de Arte, nde faghet de s'iscola unu laboratòriu pro sas punnas noas e tzèrriat a insignare una filera de artistas giovanos e ispibillos, chi paris a issu ant a costituire su "Grupu A". Inchìngiat de gosi una istasione caente de chircas chi at a sessare pro neghe de sa morte sua in su 1969.