Un'atinu nou

In sos annos otanta e noranta de su sèculu coladu creschet in s'ìsula s'atinu chi sa limba sarda est una richesa chi tocat de sarvare. Paris cun sa sensibilidade pro su mundu de sa traditzione, s'afirmat sa voluntade de fàghere intrare sa limba de continuidade istòrica de s'ìsula fintzas in àmbitos prus modernos e atuales.
In sos annos otanta e noranta de su sèculu coladu creschet in s'ìsula s'atinu chi sa limba sarda est una richesa chi tocat de sarvare. Paris cun sa sensibilidade pro su mundu de sa traditzione, s'afirmat sa voluntade de fàghere intrare sa limba de continuidade istòrica de s'ìsula fintzas in àmbitos prus modernos e atuales.
Naschet gasi su bisòngiu de una literadura sarda noa chi, cun sa defensa de sas espressiones prus beras de s'identidade ètnica, chirchet e iscobèrgiat maneras espressivas noas. Una de custas est sa prosa de sos contos e de sos romanzos chi, moende dae sos annos otanta, creschent cunforma a una produtzione chi paret no apat fine.
Sa poesia, a pustis de sas proas mannas de su Noighentos, est semper e cando unu campu in ue sos iscritores in limba sarda agatant sa manera pro espressare sa creatividade issoro. Sas publicatziones sighint una a pustis de s'àtera e sunt medas a beru. Sos prèmios literàrios sunt semper de prus e si difundent in totu s'ìsula. Paret chi oe sa poesia iscrita connoscat unu momentu de prosperidade manna. Est in dificultade imbetzes sa poesia orale improvisada, cudda chi in sardu si narat "a bolu". Cun su retiru progressivu de sos cantadores prus famados chi ant incantadu in sas pratzas generatziones intreas de sardos, su panorama atuale est divènnidu meda prus pòberu.
Sos interventos finantziàrios in favore de sa limba e de sa cultura sarda ant produidu una crèschida manna de su setore fintzas si non semper omogènea. A pustis de s'aprovu de sa lege istatale n. 482 est nàschidu e s'est afortigadu s'interesse fintzas pro s'impreu de su sardu comente limba amministrativa e ufitziale.