Is limbas romanzas

Si definint romanzas is limbas chi sunt derivadas dae is formas diferentes - mescamente faeddadas – chi leat su latinu vulgare in intro de is làcanas de s' imperu romanu.
Si definint romanzas is limbas chi sunt derivadas dae is formas diferentes - mescamente faeddadas – chi leat su latinu vulgare in intro de is làcanas de s' imperu romanu. Is limbas romanzas sunt unu sutagrupu de is limbas indoeuropeas, intre de is cales si fiant isvilupados su latinu etotu e su bonu de is limbas de s' Europa otzidentale, Itàlia incluida. Custas variedades linguìsticas ddas ant definidas vulgares, est a nàrrere populares in su sensu etimològicu de sa paràula (dae VULGUS, “pòpulu” in latinu). Is territòrios in ue custas limbas si sunt isvilupadas sunt cussos de sa leada nord-otzidentale de s'imperu romanu, cun s'annanta de sa regione chi currispundet pagu prus o mancu a sa provìntzia imperiale antiga de sa “Dacia” e de àteras ìsulas linguìsticas neolatinas minores difusas in is Balcanos. Dae su puntu de bista linguìsticu su grupu de custas regiones dd'ant definidu finas Romània, referende•si a sa limba faeddada dae is romanos pro ddas distìnghere dae is limbas (de genia germànica) faeddadas dae is pòpulos chi, ocupende•ddu, ant contribuidu - in parte - a sa crisi de s'imperu romanu otzidentale in su de V sèculos. Is printzipales limbas romanzas de custos tempos sunt su portoghesu (cun is variantes suas, intre is cales su brasilianu binchet pro nùmeru de faeddadores), su castillianu (ispagnolu, cun totu is formas difusas in Amèrica latina), su catalanu, su frantzesu (acostagiadu dae sa variante sua francu-proventzale), s'otzitanu, su romantzu, su ladinu, su friulanu, su sardu, s'italianu, su rumenu.