Logo Regione Autonoma della Sardegna
SOS BENES CULTURALES DE SA SARDIGNA
sardegnacultura  ›  limba sarda  ›  literadura

Literadura

Giovanni Battista Quadrone, "Cortilla" campidanesa, 1884 Giovanni Battista Quadrone, "Cortilla" campidanesa, 1884
A s'imbesse cunforma a su chi si narat, sa literadura in sardu chi sa Sardigna at bogadu a craru in sos sèculos, a prus de èssere ischirriada in paritzos generes, est rica de òperas e autores. Ma est lògicu finas chi sa produtzione literària de una limba e cultura de minoria non podet èssere cumparada cun cudda de una natzione o un'istadu mannos.

Finas su tèrmine "literadura", sighende sos indicos de sos istùdios prus modernos e agiornados, tocat de lu cunsiderare in su sensu de iscritura o produtzione de òperas de cultura chi s'assentant in cuntestos non traditzionales che a sos atos giurìdicos, sas costitutziones polìticas, sa poesia e sa traditzione orale e finas sas òperas de creze didascàlica o divulgativa pro sas cales s'impreaiat sa limba sarda pro comunicare mègius cun su pòpulu.

Barigadu su tempus profetosu de su medioevu, a s'incras de sa derruta de su rennu de Arborea, sende chi mancaiat unu tzentru polìticu indipendente, sas limbas dominantes (catalanu, castillianu e in fines italianu) ant leadu manu manu su ruolu de limbas ufitziales atzetadas in totu dae sa classe dirigente isulana. Sa limba sarda aiat sighidu cun sos poetas chi aiant creadu una traditzione poètica orale de dura, ma finas cun iscritores de annestru cultu.

In sos sèculos si sunt intreveradas proas, dae banda de sos intelletuales sardos prus serentes a su pòpulu (mescamente eclesiàsticos), de normalizare s'impreu iscritu de sa limba. Una punna galu como presente, in su momentu chi, pro more de un'atinu linguìsticu nou, s'est connota sa nàschida de sa prosa narrativa in limba sarda.

Patrimonio culturale della Sardegna