Logo Regione Autonoma della Sardegna
SOS BENES CULTURALES DE SA SARDIGNA
sardegnacultura  ›  limba sarda  ›  limba sarda comuna

Limba sarda comuna

Giovanni Ciusa Romagna, fèmina cun frùtora, 1928 Giovanni Ciusa Romagna, fèmina cun frùtora, 1928
Limba sarda comunaSa Giunta de sa Regione Autònoma de sa Sardigna at costituidu una Commissione de espertos cun s'incàrrigu de fàghere un'inchesta pro connòschere s'istadu de sa limba sarda e formulare un'istandard linguìsticu de impreare pro s'iscritura ufitziale de argunos atos.
Sa regione adotat Sa limba sarda comuna S'amministratzione regionale tenet dae su 18 de abrile 2006 una limba sarda sua etotu. Una variedade faeddada in sas àreas tzentrales, cun aberturas a su logudoresu e a su campidanesu, chi at a èssere impitada dae sa Regione in argunos atos suos. Chie si siat podet iscrìere a s'amministratzione in sa variedade cosa sua.
Sa prima delìbera regionale in limba sarda Pro sa prima bia in s'istòria de s'Autonomia, sa Regione at adotadu una delìbera iscrita in sardu (18 de abrile 2006). Sighende s'aprovu de sas normas de riferimentu pro una Limba Sarda Comuna, sa giunta regionale at ufitzializadu su testu de sa prima deliberatzione ufitziale de s'istòria de s'Autonomia.
S'Istatutu ispetziale e sa Lege 26 in Limba Sarda Comuna Cun sa matessi delìbera chi su 18 de abrile de su 2006 aiat aprovadu sas normas de sa Limba sarda comuna, su guvernu regionale aiat prevìdidu sa tradutzione de s'Istatutu Ispetziale de Sardigna e de sa lege 26 de su 1997 chi règulat s'amparu de sas initziativas in limba sarda.
Limba sarda comuna. Una chirca sotziolinguìstica Su 5 de maju 2007 sunt istados presentados in Paule sos resurtados de s'inchesta regionale: ”Limba sarda comuna. Una chirca sotziolinguìstica”. Datos, tzifras e parres de sa populatzione sarda subra sas chistiones linguìsticas chi pertocant s'ìsula.
Limba sarda comuna: una limba chi esistit de a beru Sa Limba sarda comuna est naturale pro su 92,8 pro chentu, est in positzione mesana in cunforma de totu sos dialetos de su sardu e podet èssere megiorada galu pro dda fàghere divenire sa limba ufitziale de sos sardos.
Sa lege istatutària de su 7 de martzu 2007 tenet oe una bortadura sua in sardu. Su 7 de martzu 2007 su Consìgiu Regionale de sa Sardigna at aprovadu a majoria manna sa Lege Istatutària. Est istadu unu momentu de significu mannu ca su Consìgiu Regionale at ratificadu sa lege prus importante chi guvernat sa polìtica de sa Regione.
Patrimonio culturale della Sardegna