Primo Sinòpico, Cobertina pro sa massaria italiana illustrata, 1917-1919

Literadura cuntemporànea

Literadura cuntemporànea

Su segundu "dopoguerra" est annoditadu in Sardigna pro "sa torrada" a una forma de autoguvernu, finas si limitada. In su 1948 sa Repùblica italiana cuntzedit a sa Sardigna su status de Regione Autònoma a Istatutu Ispetziale cun esecutivu suo e unu consìgiu regionale capatzu de legiferare.

Sos autores noos de sa literadura sarda

In sos ùrtimos annos in Sardigna si sunt bidas brotende paritzas òperas literàrias, in particulare de gènere giallìsticu e noir. Custa produtzione at connotu una carchi nùmena fintzas in sa penìsola. Intre sos nùmenes prus nòdidos cherent ammentados cuddos de Marcello Fois, Giorgi Todde, Sarbadore Niffoi, Lutzianu Marrocu, Frantziscu Abate e Sergi Frau.

Sa poesia in su segundu "dopoguerra"

A dae chi sa limba ufitziale de s'Istadu si fiat afirmende, sunt bessidas a campu unu muntone de òperas lìrica de livellu mèdiu e artu chi ant dadu alientu a s'iscena literària regionale. In sa produtzione poètica de su segundu "dopoguerra" no esistit su monolinguismu. Sos autores belle semper sunt bilìngues e, a s'ispissu, iscrient in sardu e in italianu.

Sos istùdios prus reghentes subra sa literadura sarda

A dare borta a sos istùdios subra sa literadura sarda est in su 1989 sa publicatzione de un'òpera de G. Pirodda "La Sardegna", in s'ispàtziu mannosu de sa "Letteratura Italiana" ghiada dae A. Asor Rosa. In antis, puntu nòdidu de referimentu fiat s'istòria de sa literadura sarda de F. Alziator chi, oe etotu, est prena de novas e curiosidade.