Perfugas, domos de gianas de Niedda

Neolìticu reghente

In su Neolìticu reghente (3400-3200 a.C.) sa situatzione archeològica si faghet semper de prus cumplessa e articulada. Custu fatu at dadu impèllida a sos istudiosos a impreare un'àteru critèriu distintivu, cun su fine de agrupare in "facies" totu cussos repertos aunidos intre issos dae unas cantas afinidades comunas, mancari sena lòmpere a sa coerèntzia e a sa cumplessidade chi caraterizant sas "culturas" verdaderas.

Una de custas "facies" (ma segundu unos cantos istudiosos si diat tratare de una "cultura" mera e sìnchera) est nòdida cun su nùmene de Santu Triagus, dae su nùmene de una localidade in territòriu de Terraba, in su de Aristanis.

Sa produtzione in tzeràmica si connoschet pro su profilu tìpicu de sos testos. Finas sa cupa famada de isteatite birde agatada in sa necròpoli a chircu megalìticu de Li Muri a curtzu de Arzachena, in printzìpiu tenta comente espressada de sa cultura de Otieri, oe est riferida a sa facies Santu Triagus pro s'assimìgiu mannu cun sas produtziones in tzeràmica suas.

Est in custa fase chi benint iscavadas sas primas domos de gianas ("domos de sas fadas"), tumbas a grutighedda artifitziale, e sunt fatos, in prus de sas tumbas a chircu megalìticu, sos primos dolmen e menhir.