Frùmini Majori, tèmpiu de Antas

Architetura romana

Testimonias mannas de sa romanidade in Sardigna

Sa Sardigna romana est sinnada a forte dae unu protzessu carcu de ridefinitzione de su paesàgiu suo. Unu de sos piessinnos de sa polìtica de dominatzione de Roma difatis est istadu semper cussu de dare a sos territòrios una forma paesagìstica chi mustraret, giai dae su chi podiat èssere bidu, una sensatzione sena duda de "romanidade" in cale si siat parte de s'imperu.

S'isvilupu de sas tzitades

S'istòria de s'urbanizatzione romana de sa Sardigna printzìpiat in antis meda de su momentu in su cale, in su 238 a. C., s'ìsula passat a su domìniu diretu de sos Romanos. Est belle seguru chi giai in su de VI sèculos a.C. su primu tratadu intre Roma e Cartàgine aeret cuntempladu sa possibilidade pro Roma de esertzitare sos negòtzios issoro in Sardigna.

Sos portos

Sa Sardigna fiat istada sutaposta a sos tempos de sos romanos a un'isfrutamentu de importu mannu siat agrìcolu siat mineràriu. De importu tando si fiat rivelada sa capatzidade de assegurare su tràficu marìtimu pro su trasportu de sas resursas otentas in s'ìsula e las incanalare in sa retza de sos tràficos cummertziales, isvilupados meda a sos tempos de sos romanos.

Sa retza istradale

Su controllu romanu de sa Sardigna fiat basadu subra una retza de istradas mannas e de importu. Su sistema fiat istadu sestadu, cun probabilidade manna, subra sos percursos de sas istradas giai marcados in s'època fenitzu-pùnica, a sos cales s'agiunghiant pontes e vias de racordu intre sas istradas printzipales e sas de penetrazione pro fatzilitare s'intrada e su cuntrollu de su logu.

Sas istruturas urbanas

Dae su momentu chi, in su 227 a.C., sa Sardigna fiat divènnida provìntzia romana, su protzessu de romanizatzione de s'ìsula si fiat fatu semper prus carcu, in particulare in sas tzitades, chi aiant tentu unu protzessu progressivu de rinnovamentu urbanìsticu in s'impiantu e in totu s'àmbitu edilìtziu e chi in onni logu in sos domìnios de Roma marcant su modellu culturale romanu.