Sardegna Cultura
Logo Regione Autonoma della Sardegna

Sas òperas pùblicas de su regime

Arborea, Domo de su Fàsciu, 1934-35
Arborea, Domo de su Fàsciu, 1934-35
Cun su fascismu sa conditzione de rustighesa de s'ìsula est posta a craru dae unu tessìngiu urbanu de paga dura e mannària, chi referret segundu unu tzensimentu de su 1921 a una populatzione ismenguada meda in sas tzitades (belle su 10%), e a una pertzentuale arta a beru de residentes in biddas minores.

Dae un'acaramentu cun sa Sitzìlia, chi assimìgiat pro mannària e cunditziones geogràficas, fiat essidu a campu chi sas tzitades postas intre sos 20.000 e sos 50.000 abitantes fiant 19 contra a sas duas sardas: Casteddu giumpaiat su nùmeru cun sos 61.417 residentes suos, mentras Tàtari nde assummaiat 44.148. Iglèsias contaiat belle 19.000 abitantes, mentres fiant galu prus pagu populados sos cabos de logu de provìntzia, Aristanis e Nùgoro, unu cun 10.153 e s'àteru cun 8.534 residentes.

Sa bida de su tzentru barbaritzinu, chi in su 1927 at a divenire "Provincia del Littorio", est esèmpru de sa crèschida de unu tzentru piticu chi essit a tzitade, cun edifìtzios pùblicos de rapresentàntzia, ma fintzas de abitatziones pro sos buròcrates noos, chi aiant rennoadu de su totu unu tessìngiu urbanu fatu galu pro biddajos.

Medas de sas tzitades sardas fiant istadas postas in sa filera de unu muntone de pianos reguladores redatzionados, ma a raru realizados, in s'Itàlia de su Bintènniu. Nointames una legislatzione fartosa meda e semper e cando chi protzediat dae s'Otighentos, su nùmeru de sos pianos reguladores e de ismanniamentu fiat istadu artu a beru, fintzas pratichende sos cuncursos.

Sa prima lege urbanìstica de s'istadu italianu l’aiant aprovada in su 1942 in unu paisu comomai istratzoladu dae sa gherra, torrende a pònnere in discussione sos pianos giai aprovados, incluidos cussos sardos.

Su fascismu erèditat in prus unos cantos problemas non risòlvidos de sa tzitade "burghesa": su cuntrastu chi creschet intre su tzentru e sa periferia e s'atentu prus biu pro sa sìngula architetura cun interessu iscassu pro su cuntestu; dae sa diferèntzia semper prus crara intre architeturas de balia e edilìtzia prus ordinària a su pedinu petzi pro su disinnu formale de sa tzitade prus chi pro sos bisòngios beros.

Sa resposta de su regime est una polìtica de interventu fundada pro su prus subra duos puntos: cuncursos pro sos pianos reguladores, belle semper cun sa sorte de no èssere atuados e semper e cando larganos dae s'atzione demiùrgica intregada a issos; interventos de isciusciadura e illascadura pro sa bonìfica igènica de su tzentru tzitadinu.
© 2018  Regione Autonoma della Sardegna