Casteddu, Ospidale Tzivile, 1844-1848

Gaetanu Cima

In s'istòria de s'architetura sarda, s'architetu Gaetanu Cima tenet intre totus s'importàntzia prus manna. In sa segunda mesidade de s'Otighentos tenet su ruolu de unu mastru verdaderu, siat comente dotzente in s'Universidade de Casteddu siat, prus in generale, pro su chi pertocat s'atividade professionale sua marcada dae una capatzidade esemplare, leada a modellu dae paritzos architetos coevos suos.

S'architetu Gaetanu Cima naschet in Casteddu in su 1805 e morit in sa matessi tzitade de nàschida in su 1878. Fiat su primu architetu sardu a printzipiare istùdios regulares in Torino, a pustis ismanniados e cumpletados in s'Accademia di Belle Arti de Roma. Custu caminu de formatzione suo, chi podimus definire sena farta "canònigu", fiat de seguru de significu dende a s'atividade sua unu rastru craru de rigore professionale.

Acabadu su tempus de formatzione, inghitzat sa collaboratzione sua cun s'amministratzione pùblica, in particulare comente collaboradore de Cominotti in su Tzèniu Tzivile, e comente diretore de S'Ufìtziu Tècnicu de sa Comuna de Casteddu. Custos impinnos, de responsabilidade manna, però a su matessi tempus dant a Gaetanu Cima oportunidades de importu pro sa crèschida professionale sua, favorèssidos finas dae su perìodu istòricu in su cale issu si fiat agatadu a operare in Casteddu, est a nàrrere in su tempus chi sa tzitade s'agatat a fàghere sos contos cun chistiones noas e de importu, comente sa ridefinitzione de su ruolu polìticu suo a livellu "natzionale", de s'istatutu suo de fortilesas de mare e de tzitade cun unu portu aberta cara a orizontes mediterràneos, tzentru de càmbios de negòtzios e duncas elementu fundamentale de una regione ampra.


Aiat fraigadu o fiat intervènnidu in parte pro su chi pertocat crèsias (Santu Giagu de Casteddu, crèsia parrochiale de sa mama de Deus de Guasila, Santu Frantziscu in Aristanis), palatzos e villas nobiliares de creze palladiana (Villa Santa Maria in Pula, de propriedade de sa famìlia Cùgia, e Villa Aymerich in Làconi) teatros (teatru tzìvicu de Casteddu, destruidu in sos bombardamentos de su 1943). Ma s'òpera sua prus importante fiat s'Ospidale tzivile monumentale de Casteddu, de istile neoclàssicu rigorosu, de una modernidade estrema pro su tempus (1842).

S'òpera de Cima fiat istada fundamentale finas pro su chi atenet a s'urbanìstica. Su progetu urbanìsticu de Casteddu, definidu cun cambiamentos a pustis de su 1861, mustrat comente elementos architetònicos noos su palatzu de sa comuna, in istile liberty, e sa terratza neoclàssica Umberto I, pesada in su logu in ue nd'aiant betadu su bastione de St. Remy.

In curtzu si podet afirmare chi Gaetanu Cima, operende cara a un'architetura contrasinnada dae unu ratzionalismu lèbiu, fiat divènnidu in pagu tempus unu puntu de riferimentu autorèvole in s'àmbitu de s'architetura isulana.