Sas orìgines de s'arte in Sardigna

A dare una definitzione simple e unìvoca de su cuntzetu de "arte" no est fàtzile. Sena iscaretzire custu problema cumplessu, naramus petzi chi cun su faeddu "arte" podimus indicare "cale chi siat forma de atividade de s'òmine comente iscumprou o s'alabare de s'intiga ingeniaghe e de sa capassidade de espressada cosa sua".
A dare una simple e unìvoca definitzione de su cuntzetu de "arte" no est fàtzile. Sena iscaretzire a custu problema cumplessu, naramus petzi chi cun su faeddu "arte" podimus indicare "cale chi siat forma de atividade de s'òmine comente iscumprou o s'alabare de s'intiga ingeniaghe e de sa capassidade espressadora cosa sua".

Cale si siat definitzione impitada, est semper e cando seguru chi s'avantzada de produtos "artìsticos" est una de sas tareas prus de significu de s'istòria evolutiva umana.

Giai in su Paleolìticu superiore s'òmine at comintzadu a prodùere "arte", comente testimòngiant (pro fàghere carchi esempru) sas rafiguratziones mentovadas de arte rupestre de sa gruta de Lascaux, in Dordogna (Frantza), o sos manufatos in ossu, avòriu e linna (agigu cunservados) isculpidos o pintados.

Pro su chi ischimus oe in die, in Sardigna non tenimus testimonias artìsticas a pitzu de su Paleolìticu superiore.

Est imbetzes in su Neolìticu inferiore chi essint a campu sas primas testimonias sìncheras de sa nàschida de una punna chi podimus tzerriare "estètica", sena fartare. Sèmidas ladinas in custu sensu sunt sas decoratzione "cardiales" (est a nàrrere otènnidas cun s'impreu de unu conchìgiu tzerriadu Cardium) chi agatamus a pìgiu de sas formas vascolares de cussu perìodu.

Galu prus de significu parent posca sas istatueddas de "dea mama" neolìticas e eneolìticas e sas pedras fitas eneolìticas.