Casteddu, palatzu de su C.I.S., 1985-1992

Una pratza pro Casteddu

In s'ùrtimu cuartu de su de XX sèculos s'atividade de sos fràigos in Sardigna leat àmbitos diferentes, dae sas residèntzias a sas sistematziones de chirru de foras, dae s'allestimentu de museos finas a sos tzentros cummertziales. Intames agatamus un'atentzione minore cara a sa ricualificatzione de ispàtzios pùblicos, in ue sos pagos interventos andant dae su ricursu a unu "arredo urbano" e a unu disinnu chi abarrat addae de su contestu ambientale.

Un'esempru in custu sensu est s'ocasione mancada de sa "pratza pro Casteddu", realizada a inghìriu•a inghìriu a su progetu de Renzo Piano, binchidore de su cuncursu pro sa sea de su Crèditu Industriale Sardu.
Su cuncursu, chi aiat bidu sa partetzipatzione de 114 grupos de progetistas, torrat a un'idea a curtzu a sa realidade de sa situatzione de s'architetura de sos annos Otanta, partzida in currentes e grupos, e aiat acabadu cun sa bìnchida de Piano chi in su progetu (motto "Phoenix") presentaiat, in dae nantis de s'edifìtziu, una "tensostrutura" (mai cumprida) ligada a un'imàgine "bentosa" e dinàmica de sa tzitade. S'edifìtziu, fatu intre su 1987 e su 1992, si distinghet pro sa calidade de sos particulares e sa funtzionalidade de sas partes de chirru de intro flessìbiles e avantzadas in su chi atenet a sa tecnologia, ponende atentu a su manufatu, a s'imbesse de su chi aiat propostu in su progetu Alberto Sposito premiadu ex aequo (motto "Alloro"), chi prevediat sa riconfiguratzione de s'ispàtziu totu a inghìriu•a•inghìriu pro more de un'asse chi lu poniat a deretu cuntatu cun su mare.