Barras de Cynotherium sardous, dae Orosei

Sos rastros prus antigos de sa presèntzia umana

Sos manufatos prus antigos agatados in Sardigna sunt de su Paleolìticu inferiore. Faeddamus de ogetos in pedra (seltze e cuartzite) chi si podent datare intre su 450.000 e su 120.000 annos a oe, àpidos in sa regione de s'Anglona e classificados dae su puntu de vista tipològicu, in sas indùstrias lìticas cun sos nùmenes de "clactonianu" e "tayazianu".
Sos manufatos prus antigos agatados in Sardigna sunt de su Paleolìticu inferiore. Faeddamus de ogetos in pedra (seltze e cuartzite) chi si podent datare intre su 450.000 e su 120.000 annos a oe, àpidos in sa parte setentrionale de s'ìsula, in sa leada de s'Anglona, chi si podent mentovare dae su puntu de vista tipològicu, tra sas indùstrias lìticas classificadas cun sos nùmenes de "clactonianu" (agetivu leadu dae sa localidade de Clacton-on-sea, in Bretagna Manna) e "tayazianu" (dae sa localidade de Les Eyzies-de-Tayac, Frantza).

A produire custa genia de manufatos diant dèpere èssere istados indivìduos chi aparteniant a s'ispètzie "Homo erectus", una de sas ratzas chi cumponent su gènere "homo" de su cale nois puru, òmines modernos ("Homo sapiens sapiens"), faghimus parte.

Dae pagu tempus est istadu agatadu, in una gruta de su Logudoro, un'ossu intreu de falange de su pòddighe mannu de un'èssere umanu. Sa datatzione chi proponent, pro custu repertu òsseu de importu, est de 250.000/300.000 annos a.C.

Sos rinvenimentos agatados in s'interi de iscavos iscientìficos in sa gruta Corbeddu de Ulìana pertocant a su Paleolìticu superiore: ossos de animale e frammentos de una barra e de àteros ossos umanos.

Sos animales fiant endèmicos de sa regione sardu-corsa: su "Megaceros cazioti", unu chèrbide como iscumpartu, su chi abarrat de custu portat rastros de traballu de s'òmine, e su "Prolagus sardus", unu roidore iscumpartu isse etotu. Sa datatzione de custos repertos cheret posta intre sos 20.000 e sos 6.000 annos a. C.