Mastru de Saddori, Retàulu de Santu Elìgiu (particulare), su de XVI sèc

Catalanu giurìdicu e literàriu

Cando sa Corona de Aragona conchistat s'ìsula, sa Sardigna intrat in sa filera de sas regiones mediterràneas ue su catalanu est sa limba de poderiu. Sos conchistadores noos si leant su contivìgiu de ispàrghere su limbàgiu issoro a livellu giurìdicu, insertende•lu in sa comunicatzione istitutzionale e in forma de limba veiculare de su Parlamentu de su rennu nou.
Cando sa Corona de Aragona conchistat s'ìsula, sa Sardigna intrat in sa filera de sas regiones mediterràneas ue su catalanu est sa limba de poderiu.
Sos conchistadores noos si leant su contivìgiu de ispàrghere su limbàgiu issoro a livellu giurìdicu, insertende•lu in sa comunicatzione istitutzionale e, prus a notu, in sa forma de limba veiculare de su Parlamentu de su rennu nou unificadu de Sardigna.
Paritzos artistas, òmines de cultura, poetas e iscritores dae sos paisos catalanos lompent in Sardigna in fatu a s'esèrtzitu conchistadore, resurtende su mèdiu de prodùere literadura in limba catalana chi, de seguru, aiat dèpidu tènnere un'ispàrghida desemprada.
Sas tzitades de S'Alighera e Casteddu, in ue si fiat fata una creze de "pulizia etnica" e totu cantas torradas a populare dae catalanos, sunt che a duos motores de su poderiu de sa limba ibèrica de custos tempos.
Intre sas òperas a sas cales sos istudiosos ant dadu atentu, a seguru tocat de ammentare sas "Cobles de la conquista des Francesos" (1400 pagu prus o mancu) chi contant, dae su puntu de bista de sos binchidores, de cando su giùighe legìtimu de Arborea, su Visconte de Narbona, aiat chircadu de acometare sa tzitade catalana sena bi resessire. Unu cantu de argumentu polìticu, chi est subravìvidu ca, mescamente, protzediat dae s'ala de sos binchidores. Gasi no est costadu pro unas cantas "Laudi in onore del giudice di Arborea Ugone III", iscritas in sardu, de sas cales tenimus novas ma chi non si sunt sarbadas.

MONOGRAFIE
La conquista della Sardegna nelle cronache catalane