Subraporta cun broca (Casteddu, Palatzu règiu), 1800-1820

Sa literadura tardoibèrica

In sos ùrtimos duos sèculos, sas classes dirigentes isulanas si sunt ispanizadas a forte, e sos piemontesos ant istentadu a cumprèndere de comente si mòvere in sa realidade sarda. A bisu de s'istudiosu de literatura Giuanne Pirodda "semper e cando tocat de sutaliniare su corfu retzidu in su de nche colare, a fortza, dae un'àrea linguìstica e culturale a un'àtera.
In sos ùrtimos duos sèculos, sas classes dirigentes isulanas si sunt ispanizadas a forte, e sos piemontesos istentant a cumprèndere de comente si mòere in sa realidade sarda.
A bisu de s'istudiosu de literatura Giuanne Pirodda "semper e cando tocat de sutaliniare su corfu retzidu in su de nche colare, a fortza, dae un'àrea linguìstica e culturale a un'àtera. Ca, sessende protzessos oramai seculares fiat istada che a una ferta funguda in sa continuidade istòrica, finas si s'ispagnolu fiat subrabìvidu meda non petzi in sa comunicatzione de ogni die, ma in sos atos e in sas tzelebratziones ufitziales".
Un'esempru craru de un'intelletuale chi refudat su cambiamentu est cuddu de Vicente Bacallar y Sanna (1699-1727). Casteddaju, sòtziu de s'acadèmia de Ispagna, aiat fatu una carriera desemprada in sa diplomatzia pro contu de sa monarchia ispagnola a sa cale fiat restadu fidele finas cando aiat pèrdidu sa soberania in s'ìsula a pustis de sa derruta polìtica. Aiat iscritu su tratadu "Monarquia Hebrea", òpera de gènere istòricu, sos "Commentarios de la guerra de Espaňa, y de su Rey Phelipe V el animoso..." e su poema bìblicu "Los Tobias".
S'ispagnolu aguantat finas in sos iscritos religiosos, intreverende•si, a s'ispissu, cun su sardu. Gasi cumbinat in Giuanne Delogu Ibba, preìderu de Biddanoa Monteleone, cun sos Index libri vitae" suos, in Maurìtziu Carrus, de Santu Veru Milis, cun sa "Passione" sua, in Giuanne Pedru Chessa Cappay, retore de Bòrore, in su dramma sagradu suo "Historya de la vida y echos de San Luxorio" e in sas lìricas atribuidas a su casteddaju Ànghelu Maria Carta.