Orane, Museu Nivola

Lege subra sos benes culturales, istitutos e logos de sa cultura

Sa Regione Autònoma de sa Sardigna at emìtidu in data 20 de cabudanni 2006 sa L. R. n. 14 chi giughet a ogetu sas "Normas in matèria de benes culturales, istitutos e logos de sa cultura". Cun custu provedimentu sa RAS cheret persighire sa tutela, sa valorizatzione e su benefitziamentu de su patrimòniu culturale materiale e immateriale de sa Sardigna. Cale fatore de crèschida tzivile, sotziale, econòmica e elementu de importu de sa tzivilidade e identidade de su pòpulu sardu, comente puru in su chi atenet a sos piessinnos suos in su cuntestu de sas culturas regionales de su Mediterràneu e de s'Europa.

Pro mèdiu de custa lege sa Regione torrat a pònnere òrdine in su setore, atuende sos artìculos 2 e 5 de s'Istatutu sardu, de sas normas de atuatzione apostivigadas in su DPR 480 de su 1975, de s'artìculu 4 de sa lege regionale 26 pro sa tutela de sa cultura e de sa limba sarda. E atuende finas su Còdighe Urbani de su 2004 e de sa reforma de su Tìtulu V de sa Costitutzione.

Si delìniat, in custa manera, unu sistema regionale de sos benes culturales e de sos istitutos e logos de sa cultura, chi at a permìtere s'integratzione de sas cumpetèntzias e funtziones diferentes pro sa tutela e valorizatzione de sa Regione, chi at a collaborare cun s'Istadu, sas Provìntzias e sas Comunas.

Sa lege pertocat museos, bibliotecas, archìvios istòricos, ma introduet finas àteras duas tipologias noas de logos de sa cultura: sos parcos archeològicos (benes monumentales, comente santuàrios, crèsias de sartu, logos de cultu, turres e sistemas de defensa in sa costera) e sos ecomuseos, chi espressant sa memòria istòrica de su territòriu cun sos monumentos suos, sas connoschèntzias traditzionales, sos ritos. Pro sa prima borta, si ponet atentu particulare a s'arte cuntemporànea, chi sa Regione cheret sustènnere traballende totus paris cun realidades natzionales e internatzionales.

Cun custa lege sa Regione punnat a valorizare sa particularidade de su patrimòniu sardu, favorende su cunfrontu, s'abertura e sa collaboratzione cun sos àteros piessinnos de su Mediterràneu. Cherende megiorare e pònnere a sistema sa gestione de sos istitutos e logos de sa cultura, pro garantire sa calidade prus manna de s'oferta e de sos servìtzios pro mèdiu de istandard mìnimos e integratziones de sos interventos. At a èssere creadu un'istadard regionale de sos istitutos e logos de sa cultura pro sas istruturas reconnotas dae sa Regione. Sunt prevìdidos finas duos organismos a caràtere tècnicu-iscientìficu: s'Osservatòriu regionale de sos museos e cussu de sas bibliotecas, chi ant a tènnere su ruolu de iscumproare sa calidade de sos sistemas museales e bibliotecàrios e ant a dèpere favorèssere sa partetzipatzione prus ampra a sas atividades de programmatzione.