Logo Regione Autonoma della Sardegna
SOS BENES CULTURALES DE SA SARDIGNA
sardegnacultura  ›  limba sarda  ›  limbas de minoria in s'unione europea  ›  limbas de minoria in s'europa otzidentale  ›  gaèlicu

Gaèlicu

Su gaèlicu iscotzesu
Su gaèlicu iscotzesu (Gàldhlig) est una limba chi faghet parte de su grupu goidèlicu de sas limbas tzèlticas. De custu grupu faghent parte fintzas su gaèlicu irlandesu e su manx, sa limba de s'ìsula de Man. Si, foras dae s'Iscòtzia, custa limba la mutint a s'ispissu "iscotzesu", in Iscòtzia si preferit in tames impreare su tèrmine "gaèlicu", sende chi pro "iscotzesu" s'indicat pro su prus sa variante locale de s'inglesu mèdiu (Scots language). S'iscotzesu est intradu in crisi giai in edade moderna a pustis chi s'Iscòtzia aiat pèrdidu s'indipendèntzia, pro neghe de s'Inghilterra chi l'aiat invasa e conchistada. S'agatant paritzos nùmenes tìpicos de su gaèlicu iscotzesu, comente Aonghas, Dòmhnall, Donnchadh, Coinneach, Murchadh, chi, dae tempus in tempus, sunt istados introduidos fintzas in sa limba inglesa (Angus, Donald, Duncan, Kenneth, Murdo). Àteros nùmenes sunt como cunsiderados antigos e non sunt impreados prus.
A dae chi b'at pagos nùmenes gaèlicos traditzionales, argunas famìlias de sas comunidades de limba iscotzesa de reghente ant detzisu de adotare nùmenes seberados in su prus ampru mundu de sa limba inglesa pro sos crios issoro. Custos nùmenes, est craru, sunt privos de currispondèntzia in limba gaèlica. Bisòngiat galu de bìdere cales efetos at a tènnere custa pràtica in sa limba e si at a divenire populare. Sa forma prus comune pro sos sambenados gaèlicos est cussa chi cumentzat cun "mac" (gaèlicu pro "fìgiu de"), comente in MacGillEathain (macLean). Su femminile est "nic", duncas Catherinne MacPhee, in gaèlicu, est paris•paris Caltrìona Nic a'Phi.

Su gaèlicu irlandesu
Sa Repùblica de Irlanda tenet duas limbas ufitziales, s'inglesu e su gaèlicu, o irlandesu, chi fintzas a dughentos annos a como fiat s'ùnica limba in usu. A pustis sos Inglesos aiant introduidu sa limba issoro in sas iscolas e oe su gaèlicu abarrat unu sinnu de reconnoschimentu natzionale irlandesu.
Pro intrare a traballare in sos ufìtzios pùblicos est a òbrigu de connòschere custa limba. Cunforma a s'artìculu 8 de sa costitutzione irlandesa custa est sa "limba amministrativa printzipale". Su gaèlicu irlandesu protzedit sas orìgines suas dae una raighina comuna de limbas indoeuropeas definida pròpiu "tronco indoeuropeo". Custa limba, faeddada a manera dàbile dae belle 5000 annos a como in sas istepas a nord de su Mare Nieddu, at dadu inghitzu a belle totu sas limbas impreadas oe in Europa (francu de s'ugro-fìnnicu in Finlàndia, de su magiaru in Ungheria e de su bascu in sa regione intre Ispagna e Frantza) e a paritzas limbas de s'Àsia meridionale e de su sud-ovest (Àsia Minore). S'orìgine comuna est posta a craru in modu lùghidu dae sos assimìgios presentes in limbas europeas diferentes: "frade" si narat "brother" in inglesu, "bruder" in tedescu, "brat" in russu, "breur" in bretone, "bráthair" in gaèlicu irlandesu, e gasi a dae in antis. Dae su 13 de làmpadas de su 2005, s'irlandesu est fintzas limba ufitziale de s'Unione europea. No est fàtzile imbetzes de l'intèndere faeddare peri sas carreras. In sas universidades est fàtzile agatare facultades in ue s'insinnamentu est in irlandesu, mescamente in sas matèrias umanìsticas e de limba e cultura tzèltica.

Patrimonio culturale della Sardegna