Limba sarda comuna. Una chirca sotziolinguìstica

Su 5 de maju 2007 sunt istados presentados in Paule is resurtados de s'inchesta regionale: ”Limba sarda comuna. Una chirca sotziolinguìstica”. Datos, tzifras e parres de sa populatzione sarda subra is chistiones linguìsticas chi pertocant s'ìsula.


Dae sa chirca est essidu a pìgiu chi su 68,4 pro chentu de is sardos decrarat de connòschere e faeddare sa limba sarda. In is comunas suta sos 4000 abitantes sa pertzentuale artziat a s'85,5 pro chentu. In is comunas subra de sos 100 mìgia abitantes sa pertzentuale calat a 57,9.
Su 31,9 pro chentu de sos sardos est contràriu a s'usu de sa limba locale in is ufìtzios, imbetzes su 57,7 pro chentu est de su totu, o in parte, a favore a pònnere una forma iscrita ùnica pro sa publicatzione de sos documentos de sa Regione Sardigna.

Su 29 pro chentu totale de su campione decrarat chi mancari chi no ddu faeddet, ddu cumprendet, mentres decrarat de no ddu faeddare e de no ddu cumprèndere isceti su 2,7 pro chentu de su totale.
In is àreas urbanas is pertzentuales sunt de significu. In Casteddu su 59,3% decrarat de connòschere su sardu e de ddu faeddare, imbetzes su 36,7% amitit de tènnere isceti una cumpetèntzia passiva. In Nùgoro, faeddat sa limba locale su 66,7%, imbetzes in Terranoa su 62,7%.
S'89,9 pro chentu de sos sardos narat de èssere “de acordu meda” cun sa frase “sa limba locale depet èssere amparada pro ite est parte de s'identidade nostra”.

Su 78,6% est de acordu pro s'insignamentu de su sardu in iscola. S'81,9 pro chentu atzetat chi in s'iscola bi siat s'insignamentu de s'italianu, de una limba istràngia e de su sardu.

Leghe sos documentos
Apenditze [file.pdf]
Relata finale. Sas limbas de sos sardos [file.pdf]
Interventu de su Presidente de sa Regione Renato Soru [file.pdf]