S'Istatutu ispetziale e sa Lege 26 in Limba Sarda Comuna

Cun sa matessi delìbera chi su 18 de abrile de su 2006 aiat aprovadu sas normas de sa Limba sarda comuna, su guvernu regionale aiat prevìdidu sa tradutzione de s'Istatutu Ispetziale de Sardigna e de sa lege 26 de su 1997 chi règulat s'amparu de sas initziativas in limba sarda.


Sa tradutzione de duos testos legislativos s'est fata a livellu isperimentale chirchende de mantènnere s'echilìbriu intre s'identidade netzessària de sa limba de minoria istòrica e s'atzìvia de unu còdighe giurìdicu-amministrativu.

Sa norma in Limba sarda comuna incluit elementos setentrionales e meridionales de sa limba chi s'agatant in modu naturale in s'istandard seberadu. Sa tradutzione de s'Istatutu at dadu preferu a sos elementos setentrionales, imbetzes cussa de sa Lege 26 at favorèssidu cussos meridionales. In realidade, sa diferèntzia intre sas duas versiones, comente si podet bìdere, est mìnima e cunfirmat s'unidade sustantziale de su còdighe seberadu chi amparat s'unidade mancari chi non burret sa variedade locale.

Sos sèberos lessicales sunt istados fatos tenende in contu, faeddu pro faeddu, unu mètodu chi, a costàgiu de s'amparu de argunas boghes identitàrias, previdit sa cumparàntzia cun sas limbas internatzionales majores de minoria e de comunicatzione ampra. Est una prima proa de afortiamentu de unu còdighe linguìsticu unitàriu giurìdicu pro sa limba de identidade istòrica de sa Sardigna. Unu laboratòriu semper abertu prontu a retzire indicos, megioros, curretziones e cunsìgios


Leghe s'istatutu ispetziale de sa Sardigna Lege Costitutzionale n°3 de su 23 freàrgiu 1948 iscritu in limba sarda

Leghe sa Lege n°26 de su 15 santugaine 1997 subra sa "Valorizatzione e promotzione de sa cultura e de sa limba de sa Sardigna"