Sa legislatzione regionale

Sa Regione Autònoma de Sardigna at aprovadu una lege "cornice" subra sa cultura in Sardigna a intro de sa cale est prevìdida finas sa tutela de sa limba sarda. Si tratat de sa lege de su 15 de santugaine de su 1997, n. 26: "Promotzione e valorizatzione de sa cultura e de sa limba de sa Sardigna" in vigèntzia galu oe, a sa cale sunt istadas aportadas pagas modìficas.

In custu testu sa Regione si faghet càrrigu de s'identidade culturale de su pòpulu sardu comente bene primàriu de valorizare e de promòvere e indivìduat in s'evolutzione sua e in sa crèschida sua su presupostu fundamentale de onni interventu in ue si cheret mandare a dae in antis su progressu personale e sotziale.

Intre sos obietivos de sa lege est indicada fintzas s'edificatzione de un'Europa fundada subra sa diversidade in sas culturas regionales. In prus s'istitutzione autonomìstica regionale si leat càrrigu, comente bene fundamentale, de valorizare sa limba sarda. Sa lege est istada finantziada in sos primos annos de atuatzione dae un'Acordu de Programma Cuadru cun s'Istadu Italianu. A su presente leat sos fundos dae su bilàntziu ordinàriu regionale.

Est un'istrumentu normativu atzivu chi at dadu possibilidades medas de fruibilidade pro sa limba de minoria istòrica de Sardigna finas si at reconnotu, a manera democràtica meda, sa presèntzia de àteros idiomas in su territòriu de s'ìsula: sa limba catalana faeddada in S'Alighera, su tabarchinu-lìgure de Carloforte e Calasetta, sos dialetos turritanu e gadduresu.

A su presente sa lege regionale 26 funtzionat in coordinamentu e alternàntzia cun sa lege istatale 482/99 chi pro unas cantas caraterìsticas resurtat prus avantzada.