Su gadduresu

Su gadduresu est su limbàgiu faeddadu dae sa gente chi istat in sa banda nord-orientale de Sardigna. A su chi narant is istudiosos, est una limba de cuntatu intre sa faeddada corsicana e su sardu setentrionale. In sustàntzia diat dèpere èssere costadu ca, in tempos diferentes de s'edade moderna, fiotos mannos de populatziones corsas diant àere barigadu is bucas de Bonifàtziu e si diant èssere aposentadas in Gaddura, ispopulada pro gherras e pestilèntzias. E gasi, dae tando, diat dèpere èssere cumentzada una creze de fenòmenu chi tenet duos piessinnos. A un'ala su gadduresu at balangiadu semper prus terrinu e nùmeru de faeddadores cunforma a su sardu; a s'àtera ala, finas mantenende una forma sintàtica indipendente dae sa limba sarda, at cunformadu su lèssicu suo a faeddadas medas de su logudoresu. In custa manera su gadduresu de oe est divenidu una limba chi si podet cunsiderare sarda in totu, finas si critèrios obietivos de iscientifitzidade obrigant a classificare custu limbàgiu intre is variedades alloglotas. Sa lege regionale n. 26 de su 1997 at reconnòschidu tutela parìvile a su "dialetu" gadduresu, paris cun su tataresu, cun su carlofortinu e cun su catalanu de s'Alighera, cunforma a sa limba sarda gasi definida a manera pretzisa. Dae osservatziones reghentes, paret chi is chi faeddant gadduresu non mìniment in nùmeru, mentras su sardu sighit a pèrdere terrinu. Màuru Maxia at istudiadu sa presèntzia de corsos in Sardigna giai in èpocas prus antigas cunforma a su chi si pensaiat, cun cunfirmas semper prus mannas, a manera iscientìfica, pro su chi pertocat is cuncàmbias de populatzione intre is duas ìsulas.