Is faeddadas locales diferentes

Comente totu is limbas finas su sardu est sinnadu dae su fenòmenu de sa variatzione sighida e costante. Custu mudamentu in annòrios de sa limba si podet verificare a segundu de unu critèriu istòricu, sotziale, sugetivu, funtzionale, e geogràficu. Dae unu puntu de bista istòricu, sa limba mudat in su tempus e duncas tenimus "variedades istòricas" chi si diferèntziant intre issas etotu. Est lògicu ca su sardu faeddadu e iscritu in su Medioevu, a dae chi si bidet s'evolutzione sighida e costante chi tenet sa limba, est diferente dae cuddu faeddadu oe. Su matessi sardu chi faeddaiant is giajos no est, e non podet èssere, cuddu chi faeddant is giòvanos de oe. Dae unu puntu de bista sotziale, is limbas mudant cunforma a s'impreu issoro in grupos sotziales pretzisos.

Pro esèmpru sa limba chi faeddant is classes benestantes no est cudda chi faeddant is chi tenent prus pagas possibilidades. In custu casu si faeddat de "sotzioletu". A su matessi tempus sa limba mudat finas in funtzione de elementos sugetivos (ognunu in sa limba faghet sèberos individuales) e amus tando s'"idioleto", su limbàgiu chi faeddat ognunu de nois. Gasi comente, a livellu funtzionale, si distinghent is vàrios limbàgios de setore (tecnoletos) chi sunt is limbàgios tècnicos de ogni categoria professionale sìngula. Ma sa variatzione linguìstica chi prus nos interessat est cudda "geogràfica", est a nàrrere sa partzidura de sa limba in dialetos (o geoletos, pro is espertos) chi pertocat - est lògicu - finas su domìniu linguìsticu sardu. Ogni classificatzione de is dialetos est una conventzione, sa punna de pònnere òrdine in una situatzione semper mai iscunsertada.