Casteddu in una foto leada dae M. L. Wagner a primìtzios de su '900

Max Leopold Wagner

Tenet un'importu de gabale, pro sa connoschèntzia de sa limba sarda, s'òpera de Max Leopold Wagner, s'istudiosu tedescu ingeniosu nàschidu in Mònaco de Baviera in su 1880 e mortu in Washington in su 1962. Gràtzias a su linguista tedescu famadu, sa limba at agatadu logu - in fines - intre is àteras cunsorres neolatinas. Comente afirmant in medas, Wagner est su fundadore de sa linguìstica sarda: cun s'òpera sua at bogadu a campu is piessinnos prus importantes de su limbàgiu isolanu, dae sa fonètica a sa morfologia, dae sa formatzione de is paràulas a su lèssicu, totu a manera rigorosa e iscientìfica. In particulare, Wagner at apostivigadu, pro su chi pertocat sa comunidade internatzionale, s'autonomia e su logu ispetziale chi sa limba tenet in cunforma a s'italianu e a is àteras limbas romanzas. Comente sustenet a manera autorèvole Giùliu Paulis, in dies de oe intre is prus importantes rapresentantes de sa linguìstica sarda, "a raru su desvilupu de is connoschèntzias iscientìficas de una limba est ligadu - a manera gasi istrinta - a sa figura de un'istudiosu, comente est acadèssidu pro su sardu cun Max Leopold Wagner". Nch'at coladu tempus meda dae cudda chimbantina de annos cando is traballos suos sunt essidos a campu, ma est seguru ca Wagner apat fatu iscobèrrere sa limba sarda a is sardos etotu chi, in carchi manera, dda fiant aorende e abandonende. Un'amore chi is sardos l'ant semper e cando torradu: no esistit bibliografia subra sa limba sarda chi non mentovet s'istudiosu tedescu famadu.

MONOGRAFIAS
La lingua sarda
La vita rustica