Is istràngios
Glossàriu
Glossàriu
cumbidare, pregontare: invitare
retzire, carignare, istrangiare, frandigare, acollire: ospitare
connòschere: conoscere
frecuentare: frequentare
imbènnere, aprobiare: incontrare
chertare, brigare, trilliare: litigare
aboghinare, batalliare, chistionare: discutere
retzire, acollire, acasagiare: accogliere
acomodare, assetiare: far accomodare
cunfidare, segretare, donare cunfidèntzia: dare confidenza
discunfiare, reselare, dudare, suspetare, umbrare: diffidare
suspetare, malitziare, reselare, suddare: sospettare
acollire, nàrrere ca eja, atzetare, ammitere, chèrrere: accettare un invito
refudare, nacare, crastinare, ischivare: rifiutare
dobbare, tzocheddare: bussare alla porta
sonare sa campanedda: suonare il campanello
bighinos: vicini
bighinadu: vicinato
amigu: amico
istràngiu: estraneo
parente: parente
cumbidu: invito
tzocu, atachizu, briga, chertada, chertaria, cuntierra, cumbata, gherra, pletu, trivérsia: lite
parentàgiu, condomadu: parentela
eredidade, interessu, eréntzia, rampile, répula, istripa, istripile : eredità
bendidore, barracaju, paraderi: venditore ambulante
amigale, amistantziosu, amàbile, amorosu, corale: amichevole
casagiajolu, casagiadore, acatosu, ospederi: ospitale
maleducadu, malarrispetadu, malechischiadu: maleducato
burricatzu, istruddadu, ispràghidu, molentinu: scortese
afroddieri, fichidu, fregnòculu: invadente
privadu: privato
retzire, carignare, istrangiare, frandigare, acollire: ospitare
connòschere: conoscere
frecuentare: frequentare
imbènnere, aprobiare: incontrare
chertare, brigare, trilliare: litigare
aboghinare, batalliare, chistionare: discutere
retzire, acollire, acasagiare: accogliere
acomodare, assetiare: far accomodare
cunfidare, segretare, donare cunfidèntzia: dare confidenza
discunfiare, reselare, dudare, suspetare, umbrare: diffidare
suspetare, malitziare, reselare, suddare: sospettare
acollire, nàrrere ca eja, atzetare, ammitere, chèrrere: accettare un invito
refudare, nacare, crastinare, ischivare: rifiutare
dobbare, tzocheddare: bussare alla porta
sonare sa campanedda: suonare il campanello
bighinos: vicini
bighinadu: vicinato
amigu: amico
istràngiu: estraneo
parente: parente
cumbidu: invito
tzocu, atachizu, briga, chertada, chertaria, cuntierra, cumbata, gherra, pletu, trivérsia: lite
parentàgiu, condomadu: parentela
eredidade, interessu, eréntzia, rampile, répula, istripa, istripile : eredità
bendidore, barracaju, paraderi: venditore ambulante
amigale, amistantziosu, amàbile, amorosu, corale: amichevole
casagiajolu, casagiadore, acatosu, ospederi: ospitale
maleducadu, malarrispetadu, malechischiadu: maleducato
burricatzu, istruddadu, ispràghidu, molentinu: scortese
afroddieri, fichidu, fregnòculu: invadente
privadu: privato
Esertzìtzios
I) Sèbera su faeddu:
1) Aiat sos amigos pro sa festa.
2) Sa de domo si fiat incarada a sa ventana.
3) Depiant su tziu pro una pariga de dies.
4) Su cumbidu fiat prontu cando calicunu a sa porta.
II) Agata is currispondèntzias
a) | acollire | --> | ||
b) | cunfidare | --> | ||
c) | tzocheddare | --> | ||
d) | chertare | --> |
III) Beru o frassu?
a) | Su bighinu chi non saludat est amistantziosu | ||
b) | Si tzocheddat calicunu istràngiu a s'enna non depes rispòndere! | ||
c) | Pro retzire su parentàgiu b'at semper logu in domo de persones acatosas! | ||
d) | Pro fàghere unu bellu cumbidu tocat a frecuentare gente meda! |
IV) Agata sa faddina
a) | Non cumbidis gente molentina! | ||
b) | M'at aprobiadu e cumbidadu a chena! Est de a beru una persona amigale! | ||
c) | Si ti cumbidant, s'educatzione narat a respundi semper ca eja! | ||
d) | Suspetu chi pro s'eredidade ant a faghere una chertada manna! |